Posted by Realizarea compostului acasă devine mult mai eficientă atunci când înțelegi totul despre compost, în special ce resturi alimentare poți folosi și ce nu, deoarece amestecul corect dintre materiale bogate în carbon și cele bogate în azot influențează viteza de descompunere, calitatea produsului final și evitarea mirosurilor neplăcute.
În primul rând, resturile alimentare care se composteză cu succes sunt cele bogate în azot, cunoscute ca „materiale verzi”. Aici intră cojile de legume, resturile de fructe, zațul de cafea, pliculețele de ceai, cojile de ou zdrobite și mâncarea vegetală neprocesată. Acestea se descompun rapid și oferă nutrienți esențiali pentru microorganismele din compost. Este important însă să tai resturile în bucăți mai mici, pentru a accelera procesul și a preveni aglomerarea masei umede.
Materialele bogate în carbon, sau „materialele maro”, sunt la fel de importante. Le poți adăuga sub formă de frunze uscate, hârtie necolorată mărunțită, carton simplu, rumeguș sau paie. Acestea ajută la aerarea compostului, absorb excesul de umiditate și mențin un echilibru între elementele organice care se descompun. Un raport aproximativ de 2 părți materiale maro la 1 parte materiale verzi este optim pentru un compost sănătos și stabil.
Există însă și resturi alimentare care nu trebuie puse în compost. Resturile de carne, pește, lactate și mâncăruri gătite cu uleiuri atrag dăunători și produc mirosuri puternice. În plus, grăsimile încetinesc descompunerea, formând zone anaerobe care pot compromite întregul amestec. De asemenea, evită cojile de citrice în exces, deoarece pot acidifia compostul, și resturile de plante bolnave, care pot transmite agenți patogeni în sol.
Produsele din pâine sau paste pot fi compostate în cantități foarte mici și doar dacă sunt complet naturale, fără sosuri sau grăsimi. Totuși, chiar și acestea pot atrage insecte, motiv pentru care se recomandă să fie îngropate în centrul compostului, unde temperatura este mai mare și descompunerea mai rapidă. Ideal este să le folosești cu moderație.
Un aspect important atunci când gestionezi totul despre compost este controlul umidității. Compostul trebuie să fie umed, dar nu îmbibat. Dacă ai adăugat prea multe resturi alimentare umede, compensează cu frunze sau carton mărunțit. Dacă amestecul este prea uscat, pulverizează puțină apă sau adaugă resturi verzi suplimentare. Un compost „fericit” are textura unui burete stors.
Aerarea regulată previne apariția mirosurilor și accelerează descompunerea. Amestecă compostul o dată la două săptămâni sau ori de câte ori observi zone compacte care nu se aerisesc bine. Oxigenul stimulează activitatea microorganismelor benefice, iar temperatura din interiorul grămezii va crește natural, contribuind la distrugerea bolilor și semințelor de buruieni.
Compostarea cojilor de banane, măr sau cartofi este foarte eficientă, dar este esențial să fie bio sau bine spălate, deoarece pesticidele se pot transfera în compost. Zațul de cafea este un aport excelent de azot, dar este recomandat să fie amestecat cu materiale maro pentru a preveni compactarea. Cojile de ou, deși nu adaugă mulți nutrienți, contribuie la echilibrul mineral și îmbunătățesc structura finală a compostului.
Resturile alimentare foarte acide, precum oțetul sau sucurile fermentate, trebuie evitate complet deoarece afectează pH-ul compostului. De asemenea, nu introduce cenușă în exces, mai ales dacă provine din lemn tratat. O cantitate mică de cenușă naturală poate oferi potasiu, dar utilizată în mod nepotrivit poate alcaliniza compostul.
În final, când cunoști totul despre compost – inclusiv ce resturi alimentare poți folosi și ce nu – procesul devine simplu, ecologic și extrem de eficient pentru grădină. Informează-te corect, respectă echilibrul dintre materiale și, dacă întâmpini probleme legate de miros sau descompunere, consultă un specialist sau ghiduri dedicate pentru a ajusta corect amestecul. Astfel vei obține un compost de calitate, gata să îmbogățească solul și să susțină o grădină sănătoasă.